Vizita la Caminul Rosen de pe data de 16 noiembrie a fost facuta cu sprijinul JCC, cu ajutorul lui Daniel Orenstein, al Daliei Golda si al Marcelei Golda. Ne-am gandit sa personalizam camerele bunicilor, astfel incat sa fie mai primitoare, si pentru inceput ne-am gandit sa atarnam pe usi binecunatarea pentru casa, in limba ebraica . Eu, Mihaela Z, Marcela G (cel mai mult Marcela) am schitat pe calculator aceste binecuvantari (opera exclusiva a Marcelei), si apoi am scris pe ele numele fiecarui bunic ( “cat mai mare si mai lizibil”, dupa cum ne-a sfatuit Erwin). Apoi la o sedinta de ergoterapie din Caminul Rosen, sub conducerea doamnei asistente sociale Rodica, un grup de bunicuti foarte talentati (mai ales doamna Covalenco are o rabdare si o placere deosebita pentru arta si arts& craft; insa nici Monica Schrerer nu se lasa mai prejos) le-au pictat, au lipit paiete, sclipici, si tot felul de decoratiuni, pe cartoanele confectionate de noi (intr-o noapte la JCC - multumesc pe aceasta cale si celor mai simpatici barmani de la Blue Lagoon: Victor si Flori, care ne-au sustinut moral pe mine, Mihaela si pe Marcela, cu sucuri, si ice-chocolate; dar ii multumesc si lui Adi, pe care l-am chinuit cu papetaria, culorile, imprimantele rebele, si cu glumele despre noul lui look).

Ca de obicei la aceasta vizita am adus bunicilor fotografii, cartele telefonice, dulciuri si fructe.

Mihaela Z. le-a explicat bunicilor adunati in Salonul Galben despre ce-i vorba in rugaciunea de binecuvantare a casei, pe care urmau s-o decoreze impreuna cu doamna Rodica; le-a povestit despre obiceiurile legate de mezuza si hamsa. Bineinteles, aceasta activitate s-a sondat cu intarzieri datorate unei barfe la o cafea si tigara, unde personajele principale au fost cele doua vechi prietene, domna Fonea si Mihaela (Mihaela, dupa cum o stim cu totii, sambata noaptea petrece pana dimineata, ceea ce face gestul ei si mai laudabil - da, Mihaela, pentru tine a fost mitzva-week;) ).

La aceasta vizita au participat si Georgeta Pintilie, Paul Rosenfeld, Marius Popescu, Silvia Simovici(responsabila cu cartelel telefonice) si doamna Sava Estera, care au vizitat camerele bunicilor imobilizati la pat.

Decorarea usilor camerelor bunicilor este doar primul pas al planului de a-i ajuta pe bunici sa se simta in camerele caminului ca in vremurile bune traite in casele lor; incercam sa inlaturam raceala neprimitoare a camerelor obisnuite unui camin de batrani. Si un exemplu exceptional in acest sens este camera domnului Avram Radulescu, plina de poze, flori, trofee castigate de el si fiul sau in tinerete la concursuri sportive, si de alte chestii care momentan le cenzurez (o bricheta, niste catei cu magnet, anumite pagini din reviste si ziare; cunoscatorii stiu depre ce vorbesc;) si mai ales de ce le cenzurez;) ; domnul Radulescu este unul din putinele suflete care raman tinere “ca la 20 de ani” chiar daca trecerea timpului isi lasa amprenta pe trupul lor; camera sa e oglinda perfecta a personalitatii sale, ce radiaza sinceritate, veselie, glume si smecherii).

Aspecte negative: n-am avut aparat foto! (Mark era plin de VDV contagios)

Aspecte pozitive : terapie ocupationala exceptionala pentru bunici, si o pata vesela de culoare pe usile camerelor Caminului Rosen, nu demult alb-galbui;) reci si triste.

Pe curand,

Monica